logo
Liviu Florescu

Esti aici pentru ca...

Iti place sa citesti, banuiesc. Mie sa scriu, imi pare bine de cunostinta. Articolele sunt despre business si marketing sau alte chestiuni serioase, introspectii pe diferite subiecte, uneori la nervi imi vars frustrarile si astfel blogul imi devine psiholog iar cand sunt impresionat de un film bun ti-l recomand rapid aici. Tu alege-ti ce doresti.
Liviu Florescu / Posts tagged "sighisoara"
Liviu Florescu

Digitalul si Responsabilitatea Sociala

Miruna: Liviu, sa ne spui mai intai cateva lucruri despre tine - un pic de background. Ce ai studiat, ce unde ai lucrat si cum ai ajuns la decizia de a infiinta o agentie? Vin dintr-un taram de poveste, din Transilvania,...

Cadoul din cutia de pantofi

De ce?
Pe lumea asta, dintr-un anumit punct de vedere, sunt 2 categorii de oameni: cei care vorbesc si cei care vorbesc si fac.

Inceputul
Cluj 2007. O perioada a Romaniei de dupa ’89, cand, s-a simtit usor efectul unei mici cresteri economice. Oamenii au inceput sa aiba si cand ai lucruri nu mai alergi infometat, ci te gandesti si la alte lucruri nu doar la grija mancarii de pe masa lunii viitoare. Un domn distins trece pe sub un pod al Clujului unde se afla un copil cu o evidenta nevoie de ajutor. Domnul afla despre situatia lui, se duce acasa la copilul sau si il intreaba cu care jucarii nu se mai joaca si pe care le poate dona altui copil. Probabil erau primele lui lectii de altrusim. A impachetat niste jucarii intr-o cutie de pantofi si a oferit cutia copilului de sub pod. Acesta se duce la scoala, probabil plin de fericire si, povesteste ce a primit. Ce s-a intamplat atunci nu a fost un plan, nu a fost o idee, ci doar o actiune admirabila facuta de un om cu suflet.

Bunica

In Sighisoara am o cutiuta prafuita a amintirilor. Cand imi cumpar un “Ardeal city-break” n-o prea sterg de praf, pentru ca ma sensibilizeaza cam mult si n-as avea timpul necesar sa pregatesc ‘armele’ pentru Bucuresti, stii?! Insa de sarbatori e mai mult timp si mintile mai linistite, si oamenii mai calmi, mancarea mai buna si vinul e mai parfumat iar ochii sunt mai calzi.

Cred ca am avut cele mai frumoase sarbatori de pana acum, am facut cateva mii de km prin lume sa vad oameni dragi, sa vad parte din familie, sa distrez oameni oferindu-le putin gust latin romanesc, asa cum si multi alti apropiati au facut mii de km ca sa fim impreuna toti, o mica familie, in Transilvania, la tranzitia dintre ani. Si in aceste sarbatori am petrecut cu familia biologica mai mult decat de obicei, insa putin fata de cat am vrut. Si stii cum e cand mananci in familie… iti lasi gandurile sa zboare unde vor ele si discutiile nu au un fir logic, sunt doar discutii banale, cu iz educational. Iar cutiuta a fost stearsa usor de praf si a iesit din ea draga amintire a bunicii.