
Efecte sociale
Cred ca ne-am invartit si ne vom invarti mult timp, intr-un labirint spre cautarea echilibrului social, definit simplu sa iti fie tie bine si oamenilor cu care interactionezi in sfera ta.
Democratia
O idee frumoasa in teorie, in practica insa, scartaie vizibil. Din simplul motiv ca realitatea e in contrast cu ideologia declarata – decizia nu e la oameni e la 2% din oameni, care, printr-o iscusinta numita lobby reusesc sa-si favorizeze interesele proprii sau sunt de fortati de si mai putini decat ei, sa actioneze in diferite imprejurari.
Libera exprimare
Un concept fain intarit dintr-un drept fundamental uman, respectat ca o religie de cei care au redesenat noua forma sociala vestica, de americani. Acolo ‘faci misto’ de presedinte si e ‘politically correct’, nu!? Dar si acolo si in societati unde a fost importata democratia, accesul la educatie si sanatate scade in volum, in calitate sau in amandoua, cele doua reprezentand fundatia unei societati cu dorinta de evolutie.
Cred ca societatea functioneaza atunci cand toate componentele institutionale sunt unite catre aceleasi directii asumate: prosperitatea, siguranta, sanatatea, fiecare cu propriile gospodariri in curtile lor, impreuna ca un tot unitar ce deserveste societatea. In teorie. Ori, nu e nici un secret ca ruptura dintre parti e tot mai mare, se poate vedea cu ochiul liber in ultima zi de plata a taxelor intr-o administratie financiara sau prin atitudinea noastra fata de tot ce inseamna reprezentari ale conducerii.
Efectele?
Te opreste un politist cand treci pe rosu, te certi cu el apoi il faci criminal si vei posta repede pe Facebook ura ta fata de tara, sa afle cunoscutii cum esti tratat, prietenii fiind ‘inpartiali’ in acele situatii, nu!? Faci rapid o comparatie cu Suedia unde fratelui tau i-a venit politia sa-i dea jos pisica din copac si cam asta e libera exprimare interpretata.
Atunci cand iti pasa de cei din jur
Depui timp sa-ti pese in primul rand, esti atent cu oamenii cu care te intalnesti, fie ca sunt sefi in multinationale, vecini de bloc sau (temporar) de carosabil. Dar daca-ti ocupi timpul in fata televizorului sa descoperi ce brand nou de seminte a mai aparut, nu-ti mai ramane timp sa te gandesti la altii. Nu incerc sa denigrez democratia si in nici un caz oamenii, vorbesc despre efectele sistemelor sociale. Iar actualul sistem momentan, s-a dovedit mai bun decat precedentele, mai ales pentru patura de mijloc si cea din varf. Pentru cea de jos, reprezentand la noi majoritatea – cea care, conform teoriei democratiei, decide directia unei societati… speranta se duce in jos.
Democratie, cu numele
Spun ca nu se potriveste denumirea in cotidian, pentru ca democratia nu e inteleasa in totalitate inca, n-am avut timp suficient s-o asimilam si de fapt e un capitalism importat fortat peste Romania, care nici macar nu intelesese, in iarna lui ’90, ce cauta la oras cand ‘viata s-a nascut la tara’. Nici o problema, doar ca antreprenoriatul functioneaza cand e sustinut si cand exista o doctrina a antreprenoriatului, un istoric al afacerilor cizelat in timp si lovit de experiente, in care jucatorii inteleg necesitatea fairplay-ului analizand mult mai multe decat propriile griji. Insa ne autoproclamam democrati, consumand energie cu regretarea fostului sistem. Sa mergem inainte asadar, ca inainte era mai bine.
Pana atunci, e care pe care
Ca tot ziceam de sisteme precedente, nu spun ca evreii rusi dezvoltatori de comunism (inventat in Prusia) au avut intentii rele secolul trecut, insa n-au luat in considerare instinctul primar, prezent in maduva spinarii umana – nu s-au gandit la lacomie. Ideologia lor s-a implementat si a fost modificata pana-n punctul in care a facut implozie, revolutiile au cutremurat un continent iar apoi ce-a ramas dupa tot ce-a construit o energie comuna fantastica, a fost pradat de vulturi speculanti intr-un ‘vest salbatic fiscal’, fara a analiza efectele pe termen lung.
Iar in societati cu puternice contraste cum e Romania – tara ortodoxa, latina, influenta greu de-a lungul timpului de alte doctrine… se pare ca n-au functionat standardizarile impuse de comunism. Toti sa aiba la fel si sa fie la fel… bine, bine numai ca toti suntem unici si avem nevoi diferite pe pamantul asta. Paradoxal, responsabilitatea si seriozitatea ramase in multe domenii sunt mostenirea din ‘cealalta gandire’.
Individualismul
Daca implementezi un aparat propagandist in care activezi un sistem complex al serviciilor secrete, vei fi uimit sa vezi ca, dintr-o panica mai mult sau mai putin constienta, isi vor ucide presedintele ca apoi sa-l regrete, ca un caine fidel ce va tine minte toata viata ziua cand si-a muscat stapanul. Ce nu s-a luat in considerare, din nou, dupa ruptura sistemului e ca liberalizarea dictata de aceasi lacomie va aduce, odata cu o noua denumire a sistemulului social, individualismul, impachetat cu o funda pe care scrie democratie. Astfel vei avea o societatea stresata, trista, in timp ce bea Coca Cola stand cu smartphone-uri fabricate in alte continente, platind la fastfood-uri cu clovni in cizme rosii, injurand sistemul care o conduce, atacand pe oricine si in mod special pe reprezentanti ai institutilor care ar trebui sa fie in slujba lor.
E ca-n Grecia antica, stii!? Cand oamenii injurau zeul responsabil cu ploaia, atribuindu-i lui toate relele patite de ei in verile toride, diferenta fiind ca pe acesti zei in vedem la TV anchetati. Si am mai ramas cu o gandire extremista ce s-a transformat in tic verbal, daca ma intrebi pe mine, nici nu mai conteaza cum se numeste cel care preia acum o functie sau in ce doctrine crede, il imbratisam iar dupa ceva timp il punem la pamant, atribuindu-i tot raul.
Neincrederea?
Portionata e si buna si rea, dar aici parca e sport national si ce-i prea mult strica, iar in casatoria cu individualismul naste un specimen dubios, nepotrivit pentru un sistem libertin. Da, ala pe care-l tot dam exemplu neintelegand la noi de ce nu se poate.
Noi ar trebui sa sarbatorim ziua platilor, sa ne bucuram de recolte, nu!?
Da, insa realitatea-i cam diferita. Mai avem putin si ne batem in ziua platilor si folosim propaganda ramasa din vechiul sistem, oriunde, oricand. Atat de tare o folosim incat ne ferim unii de altii in concedii, asa am auzit noi la televizor ca romanii sunt hoti pe plajele din Mediterana. Atat de tare a ramas in ADN-ul social incat atunci cand mergi in vizita la un prieten in bloc apare un batranel care te interogheaza rapid. Probabil nu i-a zis nimeni ca nu mai e nevoie sa-si raporteze vigilenta.
Propaganda s-a rasfirat in toate canalele de informatie, mutandu-se in toate nivelurile sociale, penetrand atat de bine ca aproape orice discutie se concluzioneaza rapid intr-o comparatie, total falsa, cu alte locuri cu oameni formati diferit antropologic, finalizata cu o expresie ce a ajuns sa-mi ridice parul: “Doar in Romania se intampla asta”.
Serios!?
Ai locuit in toate tarile sa vezi daca poti sustine aceasta utopie? Am vizitat ceva locuri pe lumea asta si… n-am gasit paradisul, insa in acelasi timp n-am vazut nicaieri denigrarea poporului facuta chiar de el, ca aici. Si cum se face ca dintr-o data un roman devine ‘civilizat’ imediat dupa ce trece granita!? Perfectionismul asta dorit de multi e o fata morgana beata intr-o carciuma din gara de nord.
La celalalt pol
Exista noua tendinta de superlativizare care circula ca un val, e aproape vizibil in constiinta sociala, pentru ca nu-i asa!? iubim extremele. Acum suntem cei mai cei, avem cele mai cele, facem ce facem si nu ne mai echilibram. S-a schimbat magnetismul busolei numita propaganda, probabil s-au gandit unii ca ‘aia isi fac prea mult rau intre ei’ si avem interese in locul ala strategic, sa pompam niste PR pozitiv. Romanii au avut, uneori, cuvinte grele de spus in cateva domenii, dar n-au inventat mersul pe jos nici coada la pruna, suntem la fel ca ceilalti cu care ne comparam, diferenta e evidenta – pe aia nu-i f&*% grija de vecin. Probabil cand s-au construit tarile, altii au cumparat prea multe capre, la noi au mai ramas putine si am impartit o capra la doua case.
Readucand lobby-ul in discutie
Se face si catre scara larga nu doar sus la decizionali si nu doar aici la noi, procedura e e usor de recunoscut global daca stai putin sa te gandesti. Concepte folosite pentru persoanele cu alte opinii fata de “conducere”, de-a lungul diferitelor perioade din calendarul sistemelor sociale, iti vin imediat in minte: “impotriva partidului”, “nazist”, “antisemit”, “capitalist”, chiar “propagandistul” de care spuneam mai sus, sau unul care e acum la moda americana – “rasist”, cred ca sunt proaspete in multe minti prin lumea asta. Iar aceste cuvinte capata noi forme in functie de circumstante si motivatii sociale, modificandu-si sensul cand cade un sistem, ai observat?
Acum a aparut un joc nou
Cred ca ai auzit de el, ii zice terorism. Are o conotatie de panica, masa de joc e Europa, iar dusmanul imaginat nu mai e o tara venita de departe cu nevoi imperialiste, sunt niste baieti “ce traiesc in niste pesteri in desert”. Asa ne sunt prezentati. Am mai zis-o… adevaratii teroristi sunt in birouri la inaltime, nu in pesteri. Si incet, incet uitam… ca nu e normal cum suntem tratati in aeroporturi sau in alte locuri publice unde investim timp si bani.
Recent discutam cu un taximetrist in Malta, ma ducea la aeroport. Mi-a ramas in cap o fraza spusa de el: “The world is going crazy again, my friend. Everybody wants to rule the world.”
foto: Ionut Caras
No Comments