logo
Liviu Florescu

Esti aici pentru ca...

Iti place sa citesti, banuiesc. Mie sa scriu, imi pare bine de cunostinta. Articolele sunt despre business si marketing sau alte chestiuni serioase, introspectii pe diferite subiecte, uneori la nervi imi vars frustrarile si astfel blogul imi devine psiholog iar cand sunt impresionat de un film bun ti-l recomand rapid aici. Tu alege-ti ce doresti.

Vinule

Cand eram mic mi se parea ca esti rau si cu fite neintelese. Nu te apreciam si nici n-aveam cum. Nu-ti iubeam deloc gustul, sa stii. Dar oricum tu erai tare dur si stii asta. Dar de ce vorbea toata lumea de tine? De ce te apreciau toti, inca din istorie? Mai, tu te ascunzi prea bine. De ce te lasi asa de greu descoperit? De ce e nevoie sa strang eu prietenii in zeci de ani, sa ajung la tine, sa-ti inteleg logica? Aaaaa, ca sa te apreciez mai bine. Bine! Bine, bine…

Intr-o zi de vara cu soare dintos si fitos

Fusai invitat sa te degust. Asa cum se face la carte ma’ vinule. Era atata pasiune in vorbele celui care-ti prezenta lucrarile albe, rosii si rose, ca eu jur, ca nu stiam daca povestea-i exagerare sau tu esti doar produsul unui marketing profund, cu scop meschin. Ei lasa ca am aflat adevarul si ai aflat si tu de mine. Am dat de chimie si biologie de’a lungul vremii si, n-am fost atent la vorbele celor care, mai in gluma mai in serios, imi ziceau ca esti medicament.

Da, tu cu taninul tau. Si sa stii ca eu, chiar daca radeam in adevar la gluma prietenului meu expert in tine, care-mi zicea ca vinul e doar rosu si ca albul ori dulcele sunt experimente pentru amatori, am fost curios sa-ti vad si verisorul tau alb si pe verisoara rose, m-am jucat cu ei si-mi plac.

Vin

Ulterior a venit iubirea mea pentru romanesc

Si am vazut ca tu esti dintr-o vita veche p’acilea pe la noi. E doar o coincidenta frumoasa ca Feteasca ta Neagra imi place mult, nu!? De ce nu zici ma’ nimic? Ii lasi pe francezi sa creada iar ca au descoperit coada la pruna. La strugure, pardon. Tu stii ca Bordeaux-ul are acelasi bioclimat cu cel romanesc si nu zici nimic.

In plus, prietenii mei greci spun ca stiu chiar si ei din mitologia lor veche de zeul tau, stii tu, cel care are grija de tine, Dionissos, spunand ca se trage din Tracia. A tras si el de tine din butoaie, nu? 🙂 Hai, ca glumesc, nu te supara, stii ca discutia-i constructiva. Tocmai ce stabiliram.

Tu ai venit la mine din pamant, apa, minerale si fructul ala

Asezat frumos in linii pe sarma in care ma ascundeam cand eram mic, citind Jules Verne, dupa ce varul meu ma rasplatea cu un pahar de tine daca eram harnic. Dar chiar… iti mai aduci aminte cand ma ajutai sa iubesc mai frumos o domnisoara in cetatea medievala sus pe dealul Sighisoarei?

Eeeeei, acum si tu… buzele ei nu erau mai dulci, normal, erau de fapt vaporii tai de alcool de la tine cadou, fir’ai tu sa fii, dupa sorbeam priviri si din tine din pahar, acompaniat de doua lingurite de Tiramisu. Si vorba italienilor, chiar ma ridicam mai sus.

Acum da, te-am descoperit! Te-am inteles si te respect.

De ceva anisori esti si tu in atlasul mondial al vinurilor, sa bem un pahar de tine pentru asta, te felicit cu admiratie! Iti disting diferentele ale unor soiuri, deja, nu toate deci mai ai de lucrat cu mine, stiu cand imi oferi in creier spectacole de primavara, de lemn sau toamna, de piele sau de fructe.

Iti stiu istoria deci sa nu fii sfios cand iti gasesc greu anumite soiuri pierdute cu greu. Si mai stiu ca tu fillozofia ta e similara cu cea a omului si biblia, impartita in doua etape, insa a ta a inceput acum un secol, a’ naibii Filoxera.

Iti multumesc ca esti cu mine in seri grele

Sau ca esti cu mine de ziua mea, cand esti cu mine in toate momentele cheie memorabile, apreciez mult ca imbunatatesti atmosfera pe care o doresc cand sunt cu apropiatii mei. Imi place de tine, de oriunde esti tu, atata timp cat te respecti si tu si esti bun cu tine. Fie ca te-ai nascut in Chile, Portugalia, Franta, Italia sau iata, locul care a inceput sa te faca exceptional – Romania. Zambesti ca stii ca-mi place sa ma plimb prin lumea larga, nu?! Te iubesc ma’ vinule, n-o sa ma satur de tine, nicicand.

No Comments

Post a Comment